|
spartan
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 17 ani
|
|
MUNŢII PIATRA CRAIULUI
Munţii Piatra Craiului, „bijuteria" turistică a Carpaţilor româneşti, se înfăţişează privitorilor asemeni unei creste înalte, lungă de 25 km, cu axa suprapusă pe direcţia N.E. — S-V. Această imensă creastă cu mari abrupturi spre culoarul Rucăr—Bran şi cu un şir de pereţi întretăiaţi de brîne înguste spre vest şi nord-vest, atinge în vîrful La Om (vîrful Baciului, vîrful Piatra Craiului) 2238 m. Aşezată de-a curmezişul crestei principale carpatine, aceasta creastă se leagă cu munţii Făgăraş prin curmătura Foii (1343 m) şi cu munţii Leaota prin pasul Giuvala (Bran. 1290 m).
Limita estică a masivului este subliniată de bazinele-canion Vlăduşca — Dîmbovicioara, zonă de mare valoare turistică, prin care sînt captate spre nord (Bîrsa) şi spre sud (Dîmboviţa) marile „gîlgoaie" cu ape bogate. Modelarea puternică a povîrnişurilor la cca 1200 m alt., a avut ca rezultat un palier de „umeri" strîns între crestele alpine şi o familie de măguri (Tîlfa. Gălbenarea, Coja, Steghiori, Dealul Sasului etc.), ce sugerează linia culoarului Rucăr — Bran.
Calcarele tithonice cu o grosime de peste 1200 m constituie structura principală a masivului, structuri care explica fantasticele muchii, jgheaburi, grote, peşteri, grohotişuri, lapiezuri, piloni, ţancuri lume carstică alpină unică. Turiştii deosebesc în Piatra Craiului trei sectoare cu activitate de drumeţie şi alpinism distincte: zona nordică, PIATRA MICĂ (altitudine max. vf. Piatra Mica — 1816 m) cuprinsă între Gura Rîului şi şaua Crăpăturii; zona mijlocie: PIATRA CRAIULUI MARE (altitudine maxima, vf. La Om), între şaua Crăpăturii şi şaua Funduri; zona sudică, PIETRICICA (alt. maximă La Arsuri, 1853 m), între şaua Funduri şi Podul Dîmboviţei.
Vegetaţia este deosebit de bogată şi interesantă. Făgete măreţe ca cele de pe Zănoaga, Tămăşel sau din Pietricica, paltinetele, molidişurile Şpirlei, Tîlfi îmbracă munţii pînă la cca 1700 m. cu multe poieniţe şi puţine goluri mai întinse, păstoritul fiind mai redus. ÃŽntre valea Crăpăturii şi Padina lui Călineţ se afla pîlcuri de tisă (Taxus baccata), monument al naturii. ÃŽn zona subalpină şi alpină tufărişuri dominate de jneapăn pitic, arini, salcie pitică ocupă suprafeţe grupate pe insule şi mai rar în covoare de nepătruns. Pajiştile alpine, frumos ornate cu puzderie de flori viu colorate, se aştern pe brîne, la începutul jgheaburilor şi pe poliţe, adăpostind între altele garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus calliponus) şi floarea de colţ (Leontippodium alpinum), monumente ale naturii interzise la recoltat! O rezervaţie complexă cuprinde cheile Vlăduşca, Dîmbovicioara, Brusturet. Tot masivul este ocrotit într-o mare rezervaţie naturala, de 1251 ha. Ea include creasta principală, versanţii nordici, nord-vestici şi vestici cu ocrotire mai ales pentru flora specifică a efectivului de capre negre.
Traseele turistice în Piatra Craiului sînt în mare parte dificile, cu treceri în zone stîncoase, expuse (creste, brîne, jgheaburi), marcajele fiind trasate pe direcţiile şi spre obiectivele turistice principale. Vara echipamentul drumeţilor condiţionează succesul ascensiunilor, ca şi cunoaşterea zonei şi păstrarea tuturor regulilor ce se impun drumeţiei. Iarna, majoritatea traseelor turistice de vară sînt interzise drumeţilor (pericol de alunecări, avalanşe). Turiştii avansaţi prevăzuţi cu echipament adecvat din care nu pot lipsi colţarii, pioletul, o cordelină şi o... pregătire temeinică specifica sezonului alb îşi pot permite parcurgerea unor văi din abrupt sau a crestei principale — şi atunci doar în condiţii de vreme şi zăpadă favorabilă.
SALVAMONT: Punct sanitar cabana Garofiţa Pietrei Craiului; Punct sanitar Plaiul Foii (vara); vîrful Ascuţit (refugiu); Şpirla (refugiu cu personal); cabana-punct sanitar Salvamont Curmătura. refugiu cu personal — refugiul Speranţelor (cabana Ascunsa).
|
|
